Europolis

MOLDOVA URBANĂ SE RUPE ÎN DOUĂ: orase care atrag investitii si orase care administreaza declinul
***************
Dezvoltarea unei tari nu se masoara nici dupa capitala, unde se concentreaza natural banii, institutiile si oportunitatile, nici dupa satele marginalizate, unde declinul are cauze vechi si structurale.
Testul real este in orasele mici si mijlocii.
Datele arata o diferenta foarte clara: unele orase pierd populatie, dar castiga economie. Altele pierd simultan oameni, angajati si cifra de afaceri.
Exemplele sunt relevante:
Tvardița a pierdut 35,4% din populatie intre 2014 si 2024, dar numarul de angajati a crescut cu 153,6%, iar cifra de afaceri reala cu 232,6%. Bucovat a pierdut 33,5% din populatie, dar are +48,3% angajati si +189,1% cifra de afaceri reala. Cainari a pierdut 43,9% din populatie, dar are +32,9% angajati si +122,7% cifra de afaceri reala.
Aceasta arata un lucru important: DECLINUL DEMOGRAFIC NU ÎNSEAMNĂ OBLIGATOR ȘI DECLIN ECONOMIC. Daca mai exista companii, investitii, infrastructura si pozitionare economica, un oras mic poate ramane relevant.
La polul opus sunt orase mici unde declinul este deja economic, nu doar demografic. Stefan Voda are -23,2% populatie, -5,5% angajati si -8,0% cifra de afaceri reala. Calarasi are -12,4% populatie, -11,9% angajati si -16,7% cifra de afaceri reala. Rezina are -15,0% populatie, -10,1% angajati si -34,4% cifra de afaceri reala. Soldanesti are -18,5% populatie, -26,7% angajati si -21,6% cifra de afaceri reala. Cantemir are -22,6% populatie, -6,3% angajati si -65,8% cifra de afaceri reala.
Aceasta nu mai este doar o problema administrativa. Este o problema de competitivitate locala.
MOLDOVA ARE NEVOIE DE O AGENDĂ MAI PRO-ACTIVĂ PENTRU ORAȘELE MICI ȘI MIJLOCII: terenuri pregatite pentru investitori, infrastructura economica, sprijin pentru companiile locale, conectare la lanturi valorice si proiecte urbane care cresc atractivitatea orasului.
Nu toate orasele pot creste la fel. Dar fiecare oras serios trebuie sa stie clar pe ce mizeaza: industrie, agroprocesare, logistica, servicii, turism sau altceva.
Fara aceasta claritate, unele orase vor continua sa administreze declinul. Cu o abordare corecta, altele pot deveni platforme locale reale pentru investitii, locuri de munca si crestere.

Ne-am obisnuit sa spunem: "Chisinaul si RESTUL Moldovei" sau “Chisinaul si PUSTIUL Basarabean”…
De aceea, mult-discutata reforma administrativ-teritoriala nu trebuie sa fie doar despre cate raioane si primarii raman pe harta si cine cu cine se uneste, caci oriucm toata zona din afara Chisinaului risca sa ramana in continuare "RESTUL" si "PUSTIUL"...
Miza principala trebuie sa fie
"CUM FACEM REFORMA ADMINISTRATIV-TERITORIALA IN ASA MOD, INCAT ACEASTA SA ACCELEREZE CRESTEREA ECONOMICA A "RESTULUI"?
# Poate reforma crea orase regioanle mai puternice? Cum?
# Poate refroma consolida orase - poli microregionali? Cum?
# Poate refroma aduce investitii, cadre si locuri de munca in provincie? Cum?
Aici trebuie sa fie dezbaterile reale si cautate SOLUTII "MAGICE"... pentru ca asemenea solutii ar putea chiar sa existe!
Evident, Moldova are nevoie de un Chisinau si mai puternic (care azi, cu parere de rau, cedeaza la competitivitate economica inclusiv unor centre judetene din Romania), dar si de un "RESTUL" care incepe sa revina la viata.
Pentru ca Moldova va creste doar atunci cand RESTUL va incepe sa produca mai multa valoare. Iar soarta RESTULUI va fi influentata mult de modul in care se va implementa reforma administrativ-teritoriala....

Moldova are multi primari buni. Oameni care se zbat, construiesc si incearca sa miste localitatile lor inainte.
Unul dintre ei este Leonid Boaghi, primarul satului Sireti, Straseni - dupa parerea mea, un reprezentant ”model” al noii generatii de lideri locali: pragmatici, ambitiosi si orientati spre rezultate.
Sireti a investit mult in infrastructura. Satul trebuia sa iasa din starea de ”decadere profunda”.... Si primarul reuseste in aceasta ambitie. Insa: acum urmeaza etapa cea mai grea si mai importanta: dezvoltarea economica.
Marea intrebare este simpla: cum sa transformam apropierea de Chisinau dintr-o presiune intr-un avantaj? Pentru ca azi Chisinaul atrage oameni, afaceri si resurse din Sireti - fara a da nimic inapoi. Totusi - cum spune primarul - aceasta relatie poate fi inversata. Daca se actioneaza inteligent.
Am facut un mic exercitiu de benchmarking: cu ce comune similare trebuie sa se compare Siretiul si de la cine poate invata?
Datele arata clar: Sireti nu porneste de pe primul loc. Dar tocmai aici este oportunitatea.
Daca Mereni, Magdacesti, Ghidighici sau Cosnita pot genera mai multa activitate economica, atunci si Sireti poate creste accelerat — prin investitii, antreprenoriat local, terenuri pregatite, servicii mai bune si o administratie care gandeste economic.
Ambitia este corecta: in urmatorii 10 ani, Sireti sa devina una dintre cele mai puternice comune economice din Moldova.
Nu este doar o comparatie. Este un punct de pornire.

Exista in Moldova un sat mai "specific" - Costesti, r-nul Ialoveni.
O localitate antreprenoriala, individualista si puternic orientata spre bani. Asa a fost traditional: inca din perioada sovietica i se spunea sat "de speculanti".
Astazi, fara statut administrativ special, Costesti depaseste economic peste o treime dintre orasele-centre raionale ale Moldovei.
Este, de facto, "capitala tarii" la struguri de masa:
# circa 3.000 ha de plantatii
# peste 80 de frigidere industriale (cea mai mare densitate din Europa de Sud-Est!)
# peste 60% din exporturile Moldovei la struguri de masa. Firmele din Costesti integreaza productia din sudul tarii si exporta atat spre UE, cat si spre Federatia Rusa.
Tot aici, doi integratori apicoli asigura peste 30% din exporturile de miere ale Moldovei.
La cifra de afaceri, Costesti depaseste o treime dintre centrele raionale. La profit - peste jumatate. La populatie - 11 din 32.
Singura dimensiune unde orasele mai pastreaza avantajul este ocuparea formala. Dar si aici exista o nuanta: multi costesteni lucreaza in Chisinau, iar in localitate deja nu mai ajung oameni pentru locuri de munca platite peste media nationala.
Din acest an, Costesti aduce lucratori din Bangladesh. Iar din toamna vor fi testati primii roboti umanoizi pentru recoltarea robotizata a strugurilor de masa.
Concluzia este simpla: o comuna fara statut urban si fara competente administrative de raion este mai puternica economic decat o treime dintre centrele raionale si mai profitabila decat peste jumatate dintre ele.

Exista in Moldova zeci de localitati care au acelasi avantaj competitiv: amplasarea pe un traseu national, la o distanta de 20-30 km de Chisinau.
Insa: foarte putine au reusit pana acum sa il transforme in crestere economica - firme, investitii, locuri de munca, cifra de afaceri, profit.
Satul Magdacesti din raionul Criuleni - este un studiu de caz.
Intre 2019 si 2024, cifra de afaceri a economiei locale a satului Magdacesti a crescut de la 30 mln euro la 110 mln euro - de peste 3 ori.
Numarul de salariati a crescut cu 59%, iar numarul de intreprinderi active - cu 46%.
Profitul net al economiei locale a crescut de la 1,2 mln euro la 13 mln euro - de aproape 11 ori.
Important este ca cresterea economica a Magdacestiului nu a depins de o singura companie.
Sunt peste 100 de firme in satul Magdacesti, iar economia sta pe mai multi piloni, inclusiv cateva companii relativ mari:
SRL Blue Shark — procesare peste
SRL Molinart Grup — industrie metalica
SRL Ocean Fish — comert angro
SRL Fani — comert angro alimentar
SRL Avicol-Isi Farm — avicultura
SRL Hydrosystems ML — comert cu echipamente
SRL Betty Company — comert angro
SRL Soltan Construct — constructii
Aici este lectia de politica publica: cresterea nu a venit din umflarea unui singur ”campion”, ci din mai multe surse care au lucrat in paralel - firme existente care s-au extins, firme noi care au aparut, sectoare care s-au consolidat simultan. Aceasta este o economie rezilienta, nu una expusa la un singur risc.
Ramane insa o intrebare deschisa si onesta. Populatia a scazut cu circa 11% fata de 2014. Economia creste, dar oamenii continua sa plece atunci cand lipsesc serviciile, locuirea accesibila si perspectiva de a ramane. Cresterea economica nu se converteste automat in dezvoltare comunitara.
De aici, directia urmatoare este clara. Nu mai este vorba despre cifra de afaceri sau profit — acelea deja exista. Este vorba despre ce urmeaza: locuri de munca bune, servicii, infrastructura si o comunitate care are motive sa ramana.
Si aceasta este, poate, cea mai importanta lectie a Magdacestiului pentru intreaga tara: dezvoltarea economica este conditia necesara - dar nu si suficienta.

Balti ramane al doilea oras al tarii.
Dar intrebarea reala este alta: poate fi Balti si al doilea motor de dezvoltare al Moldovei?
Datele arata un dezechilibru care nu doar exista, dar se adanceste.
Chisinau are de 7,6 ori mai multa populatie decat Balti, dar economia capitalei este de 17,5 ori mai mare.
Diferenta economica este mult mai severa decat diferenta demografica.
In 2024, Chisinau concentra 29,9% din populatia tarii, dar 74,5% din cifra de afaceri. Balti — doar 3,9% din populatie si 4,3% din economie.
Evolutia este si mai relevanta. Intre 2019 si 2024, economia Chisinaului a crescut de la 281,6 la 490,5 mld. lei, adica cu circa 74%. Economia Baltiului a crescut de la 19,5 la 28,0 mld. lei, adica cu circa 44%.
Cu alte cuvinte, ambele orase cresc, dar cresc cu viteze diferite. Capitala se distanteaza mai repede decat reuseste Baltiul sa recupereze.
Raportul economic Chisinau/Balti a urcat de la 14,5x la 17,5x. Ponderea Baltiului in economia nationala a scazut de la 5% la 4,3%. Deci Balti creste in valoare absoluta, dar pierde greutate in economia tarii.
Aceasta este cea mai importanta concluzie: problema nu este stagnarea Baltiului, ci ritmul insuficient de crestere in raport cu Chisinaul.
Paradoxul este ca directia corecta a fost deja asumata.
Acum cativa ani a fost aprobat Programul National de dezvoltare a municipiului Balti in calitate de pol national de dezvoltare.
Portofoliul de proiecte este destul de puternic:
# modernizarea urbanistică a centrului civic al orasului (zona pietonală Independenței/Piața Vasile Alecsandri)
# regenerarea zonei ”Caiac-Canoe”
# proiectul ”Balti Arena”
# noua statie regionala de epurare,
# rebilitarea drumurilor locale (azi - cca 1/2 din strazi nici macar nu sunt asfaltate!)
# relansarea Aeroportului International Balti-Leadoveni
# proectul ”NORTEC”
# internationalizarea Universitatii ”Alecu Russo”,
# proiectul ”NORD-EXPO”.
# Sprijinirea administrației Zonei Economice Libere Bălți în atragerea unor investitori strategici noi în sub-zona nr. 3 (120 hectare terenuri libere, dotate cu infrastructură tehnico-edilitară), pentru crearea a cel puțin 3,000 locuri noi de muncă
Vorbim despre un portofoliu de peste 150 milioane euro. Nu este putin. Si nici nu este foarte mult. Dar marea problema este ca acest portofoliu inca ramane, in buna parte, de realizat.
Poate aici ar trebui facut pasul urmator: portofoliul investitional pentru Balti sa fie integrat mai bine in agenda de integrare europeana si in logica ”Growth Plan” pentru Moldova. Nu ca o lista locala de proiecte, ci ca un pachet national de convergenta regionala, competitivitate economica si conectare a Nordului la economia europeana.
Aici este miza dezvoltarii regionale:
Balti nu are nevoie doar de statut, ci de investitii executate, proiecte duse pana la capat si o politica nationala coerenta de consolidare a Nordului.
Fara o interventie deliberata, modelul monopolar — o tara cu un singur oras dominant — se auto-perpetueaza. Capitala atrage in continuare oameni, firme, profit, institutii si decizii, iar restul tarii ramane intr-o pozitie secundara.
In opinia mea, daca vrem sa contrabalansam Chisinaul, trebuie sa incepem cu Balti.
Nu declarativ, ci prin politici economice reale: infrastructura, conectivitate, universitate, industrie, aeroport, zona economica libera, servicii publice regionale si atragere de companii.
Moldova nu poate creste sanatos pe un singur motor. Iar dezvoltarea regionala serioasa incepe cu transformarea Baltiului din ”al doilea oras al tarii” in al doilea pol economic real al Moldovei.

Chisinaul nu se mai extinde - Chisinaul ”se redistribuie”.
In ultimul deceniu, Chisinau a crescut aproape inert: +2,8%. În același timp, suburbiile au devenit adevărata zonă de creștere: Tohatin +63,9%, Durlesti +61,6%, Bubuieci +43%, Stauceni +33,2%, Sangera +30,4%.
Nu este doar demografie. Este schimbare de centru de greutate.
În 2014, suburbiile municipiului aveau circa 120 mii locuitori. În 2024 - peste 150 mii. Aproape +30 mii oameni (asta de parcă am fi adus un Orhei și jumătate de Ungheni în coasta Chisinaului!). Ceea ce inseamnă ca o parte tot mai mare din Chisinaul real se muta spre margini.
Dar aceasta crestere vine cu o presiune enorma: ambuteiaje zilnice la intrarile si iesierile din Chisinau + dezechilibrarea suburbiilor: transport public insuficient, lipsa de locuri in gradinite și scoli, rețele suprasolicitate, spatii verzi tot mai putine și dezvoltări imobiliare care avansează mai repede decât infrastructura.
De aceea, intrebarea nu este daca Chisinaul creste.
Întrebarea este dacă il planificăm și dezvoltam inclusiv acolo unde creste cu adevarat.

In multe localitati din Republica Moldova, economia nu functioneaza ca un ecosistem de companii. Functioneaza, practic, in jurul unui singur agent economic.
Acest model apare in cel putin TREI FORME DISTINCTE:
I. ”COMPANY-VILLAGE” INDUSTRIALE SI LOGISTICE
La Gura Cainarului, ”Rusnac-MoldAqua” concentreaza 96% din salariati si 96% din cifra de afaceri locala.
La Floreni, complexul avicol asigura peste o mie de locuri de munca si aproape 90% din economia localitatii.
La Giurgiulesti, activitatea portuara genereaza 85% din cifra de afaceri.
In asemenea cazuri, compania nu este doar un actor economic. Ea este, practic, economia locala.
II. "SATE VINICOLE" - ECONOMII CONSTRUITE IN JURUL CRAMEI
La Purcari, vinaria genereaza 88% din cifra de afaceri locala. La Cazaclia — 85%, iar la Salcuta — peste 70%.
Crama este simultan producator, exportator, angajator, cumparator de materie prima si principal generator de venituri pentru comunitate.
III. SATE ”POST-KOLHOZNICE”
In unele localitati, vechea economie colectiva a fost inlocuita de o singura intreprindere agricola mare.
La Cealic, compania-ancora concentreaza 95% din salariati si 99,4% din cifra de afaceri locala. La Batir, dependenta este aproape identica.
Aceste companii sunt adevarati campioni locali. Ele sustin locurile de munca, veniturile familiilor, micile afaceri si stabilitatea comunitatii.
Dar concentrarea creeaza si o vulnerabilitate majora.
Cand compania creste, localitatea avanseaza. Cand pierde o piata, reduce productia sau intra in dificultate, socul se transmite imediat asupra angajatilor, antreprenorilor si bugetului local.
ACESTE LOCALITATI AU NEVOIE DE O POLITICA ECONOMICA DIFERITA.
Nu de slabirea companiei-ancora. Din contra — de valorificarea ei mai inteligenta.
In jurul primului campion trebuie dezvoltate firme furnizoare, servicii, procesare, logistica, competente si noi investitori.
Primul motor exista deja.
Miza este transformarea lui intr-un nucleu economic in jurul caruia sa apara al doilea, al treilea si al zecelea business.
Aceasta este logica dezvoltarii economice locale moderne: nu doar o companie mare, ci un intreg cluster construit in jurul ei.

Dintre toate suburbiile Chișinăului, Stăuceni este astăzi campionul economic absolut, economia sa locală depășind pragul psihologic de jumatate de miliard de euro.
Intre 2019 și 2024:
# cifra de afaceri a economiei locale a crescut cu 142%;
# numărul salariaților din economia locală - cu 38%.
În doar cinci ani, economia locală a creat net circa 1,4 mii locuri noi de munca
Astăzi, Stăuceni generează aproximativ 1 MILION DE LEI CIFRĂ DE AFACERI PE LOCUITOR - de aproape 6 ori peste media suburbiilor Chișinăului.
Dar performanța reală este structura creșterii mărimii economiei locale (cifrei de afaceri agregate):
# 57% a venit din extinderea companiilor deja prezente: METRO Cash & Carry, FPC "Rogob" (procesarea cărnii), "Maestro-Nut" (procesarea nucilor) și "Bioprotect" (inputuri agricole).
# 24% a venit de 55 INVESTITORI ATRAȘI DIN ALTE LOCALITĂȚI DIN MOLDOVA, ale căror companii au adus 779 de locuri de muncă.
# 20% a fost generat de 233 de firme noi, create după 2019, care au adăugat alte 544 de locuri de muncă.
Aceasta înseamnă că Stăuceni nu a crescut printr-un simplu "efect de adresă".
A crescut în primul rând prin companii existente care s-au extins, investitori noi și un val antreprenorial puternic.
CUM SE EXPLICĂ CREȘTREA ECONOMICĂ A STĂUCENIULUI?
Localitatea a reusit sa valorifice trei avantaje competitive:
# localizarea strategica la intersectia coridoarelor economice trans-nationale NORD-SUD si EST-VEST
# terenuri disponibile pentru investiții
# un context administrativ favorabil businessului
Aparent, Stauceniul a ajutat (sau cel puțin nu a încurcat) campionii locali să crească, a atras business nou și a transformat terenurile în investiții productive și locuri de muncă.
Aceasta este diferența dintre o suburbie rezidențială și un POL ECONOMIC METROPOLITAN.
LECTIA ESTE SIMPLA: geografia devine avantaj economic doar atunci când localitatea reuseste sa o transforme în infrastructură, predictibilitate și spațiu real pentru business.

In utlima perioada, industria usoara a Republicii Moldova a pierdut peste 8 mii locuri de munca.
Practic, fiecare al treilea loc de munca din confectii, textile, piele si incaltaminte a disparut.
Nu este doar declinul unor companii. Este epuizarea unui model economic bazat pe fabrici mari, salarii mici si comenzi externe in regim lohn.
# Fabrica "Zorile" a fost inchisa si productia lichidata.
# Fabrica "Covoare-Ungheni" a ajuns in insolvabilitate.
# Fabrica "Floare - Carpet" este in proces de inchidere.
# Fabrica "Artima" a fost inchisa
# Fabrica "Ionel" este in declin
# Fabrica "Tricon" este in declin
# Gigantul "Lear Corporation" din Ungheni a "taiat" peste 750 de locuri de munca.
Intr-o tara cu deficit de forta de munca si costuri salariale in crestere, avantajul construit aproape exclusiv pe munca ieftina nu mai poate sustine sectorul.
Dar industria usoara nu dispare. Se reconstruieste pe o alta baza.
Numarul intreprinderilor a crescut de la 680 la 736. Au aparut sau au fost relansate 248 de firme, care au creat peste 2 mii de locuri de munca.
"Molltex Group" din Balti a ajuns la 798 de salariati. "Trox BR" a creat 338 de locuri de munca la Briceni. Iar "Bautex Composites" din Straseni arata poate cel mai clar noua directie: materiale si tesaturi din fibra de sticla pentru piata europeana, in urma unei investitii de milioane de euro.
Aceasta este schimbarea reala: de la lohn si productie intensiva in forta de munca spre tehnologie, specializare si produse cu valoare adaugata mai mare.
Problema este viteza...
Principalii lideri ai noii generatii au creat aproximativ 1,350 de locuri de munca. Doar reducerea de la "Lear Corporation" si lichidarea "Floreana Fashion" au eliminat 1,5 mii de job-uri.
Noul model creste, dar inca prea lent pentru a compensa retragerea celui vechi.
De aceea, politica economica trebuie sa accelereze tranzitia: recalificare conectata la locuri de munca reale, sprijin pentru companiile care investesc si cresc, dezvoltarea textilelor tehnice si portofolii dedicate de investitii pentru orasele care pierd angajatori industriali importanti.
Industria usoara poate ramane relevanta pentru Moldova. Dar nu concurand cu Asia prin salarii mici.
Viitorul este in productivitate, tehnologie, specializare si acces direct la pietele “gustoase”.
Transformarea deja are loc. Intrebarea este daca o vom gestiona sau, peste alti cinci ani, vom contabiliza din nou locurile de munca pierdute.